Festivalul Filmului European

Imi plac oamenii frumosi. Cui nu-i plac? Un sablon personal in care sa incadrez omul meu frumos nu am, pentru ca inca lucrez la el. Dan Puric are unul gata publicat, si pun pariu ca fiecare dintre voi are propriul om frumos proiectat in minte. Am avut insa ocazia sa vad cativa oameni frumosi in carne si oase weekendul asta, la Studio si la MTR, unde au loc proiectiile din cadrul Festivalului numit al Filmului European http://www.festivalulfilmuluieuropean.ro/

Unul dintre acesti oameni pe care i-am intalnit in oase, mai mult decat in carne, este o batranica. Ea, cu parul plin de pudra, prins la spate, si cu fata botita de nenorocitul timp, venise la cinema alaturi de iubitul ei viguros, bastonul. Filmul: In al noualea cer. O productie nemteasca a unui regizor foarte apreciat, Andreas Dresen. Subiectul: dragostea si sexualitatea dupa 60 de ani. Imagini: foarte explicite. Reactii: rasete infundate si teama de infarct. Noroc de vigoarea bastonului!

O prietena binevoitoare m-a avertizat ca batranii deprima. Mai ales batranii care fac sex. Da, reteta pentru deprimare din acea seara a fost completa: batrana din fata mea, alaturi de cei de pe ecran, intrebandu-se daca nu cumva e ultimul orgasm al vietii lor, si straduindu-se totusi sa nu bage de seama moliciunea corpului, ci petrecerea sentimentelor.

Totusi, am parasit cinematograful entuziasmata, in primul rand pentru ca batranica nu a facut infarct. In al doilea rand, pentru ca sunt convinsa ca stia la ce film vine. Ce om frumos, domnule, ce om frumos!